Toţi grefierii de şedinţă fac ore suplimentare. Da, grefierii de şedinţă, pentru că prim-grefierii, grefierii-şefi, dactilografii ori arhivarii …nu prea.
Lucrul acesta a devenit un reflex, mai ales la instanţele cu volum mare de activitate. Daca pleci la ora 16.00 de la serviciu, spui, de fapt, că ai plecat mai devreme, aveai o problemă de rezolvat, eventual băncile se închid pe la 17.00, iar pe copil nu-l mai ţin cei de la cămin pană seara.
Problema intervine la normarea muncii. Teoretic, orice formă a muncii se normează; practic activitatea grefierului se normează destul de greu. De exemplu - pentru lucrul unui dosar avem nevoie de o jumătate de oră, în cel mai fericit caz. Dar, staţi puţin! Depinde de dosar, de discuţiile făcute în sală, de corespondenţa dispusă de preşedinte etc.
Să nu uităm de acel du-te –vino pe la judecători, prin arhivă; să nu uităm de scrierea condicilor de şedinţă (inclusiv a soluţiilor uneori), de introducerea datelor în Ecris, de întocmitul listelor de şedinţă; de conversaţia telefonică adiacentă cu penitenciarul şi baroul.
Să încercăm acum să normăm munca grefierului şi să raportăm activitatea sa la cele 8 ore de program si la termenele de soluţionare a lucrărilor, nu este posibil.
Aici intervine CEREREA. Mai exact- cererea prin care se solicită plata orelor suplimentare şi care se consideră a fi dovedită numai atunci când este vizată de judecător şi este vizată doar atunci când ai terminat şedinţa de judecată pe la 18.00-19.00, ori când te-ai prezentat la serviciul de permanenţă noaptea sau în week-end. Asta dacă nu se strâmbă din nas….şi nu mai vezi nicio viză!
Practic în două situaţii cererea este dovedită şi se acordă plata orelor suplimentare(dacă doreste Maria-sa - conducatorul instanţei). Dar, tot practic, în fiecare zi grefierul stă cel puţin până la orele 18.00 la serviciu şi, uneori, se prezintă sâmbăta, duminica ori de sărbătorile legale pentru a-şi efectua lucrările.
De ani de zile se doreste normarea muncii grefierului - însă numai de noi !
Toate celelalte categorii de bugetari fug ca dracu de tămăie dacă aud de normarea muncii, noi ne dorim acest lucru pentru că nu mai reuşim să facem faţă volumului de activitate. Colegi de-ai noştrii au murit prin instanţe, alţii sunt luaţi cu ambulanţele de la locul de muncă, de boli profesionale nu mai vorbim.... Nimeni nu e interesat! Lumea vede justiţia ca fiind fomată numai din magistraţi. Pe lângă ei suntem şi noi, persoanele în robe gri ce muncesc la fiecare adresuţă dintr-un dosar.
Acesta poate fi un strigăt disperat :
Suntem oameni, nu suntem roboţi!
Sau suntem ?!
Lucrul acesta a devenit un reflex, mai ales la instanţele cu volum mare de activitate. Daca pleci la ora 16.00 de la serviciu, spui, de fapt, că ai plecat mai devreme, aveai o problemă de rezolvat, eventual băncile se închid pe la 17.00, iar pe copil nu-l mai ţin cei de la cămin pană seara.
Problema intervine la normarea muncii. Teoretic, orice formă a muncii se normează; practic activitatea grefierului se normează destul de greu. De exemplu - pentru lucrul unui dosar avem nevoie de o jumătate de oră, în cel mai fericit caz. Dar, staţi puţin! Depinde de dosar, de discuţiile făcute în sală, de corespondenţa dispusă de preşedinte etc.
Să nu uităm de acel du-te –vino pe la judecători, prin arhivă; să nu uităm de scrierea condicilor de şedinţă (inclusiv a soluţiilor uneori), de introducerea datelor în Ecris, de întocmitul listelor de şedinţă; de conversaţia telefonică adiacentă cu penitenciarul şi baroul.
Să încercăm acum să normăm munca grefierului şi să raportăm activitatea sa la cele 8 ore de program si la termenele de soluţionare a lucrărilor, nu este posibil.
Aici intervine CEREREA. Mai exact- cererea prin care se solicită plata orelor suplimentare şi care se consideră a fi dovedită numai atunci când este vizată de judecător şi este vizată doar atunci când ai terminat şedinţa de judecată pe la 18.00-19.00, ori când te-ai prezentat la serviciul de permanenţă noaptea sau în week-end. Asta dacă nu se strâmbă din nas….şi nu mai vezi nicio viză!
Practic în două situaţii cererea este dovedită şi se acordă plata orelor suplimentare(dacă doreste Maria-sa - conducatorul instanţei). Dar, tot practic, în fiecare zi grefierul stă cel puţin până la orele 18.00 la serviciu şi, uneori, se prezintă sâmbăta, duminica ori de sărbătorile legale pentru a-şi efectua lucrările.
De ani de zile se doreste normarea muncii grefierului - însă numai de noi !
Toate celelalte categorii de bugetari fug ca dracu de tămăie dacă aud de normarea muncii, noi ne dorim acest lucru pentru că nu mai reuşim să facem faţă volumului de activitate. Colegi de-ai noştrii au murit prin instanţe, alţii sunt luaţi cu ambulanţele de la locul de muncă, de boli profesionale nu mai vorbim.... Nimeni nu e interesat! Lumea vede justiţia ca fiind fomată numai din magistraţi. Pe lângă ei suntem şi noi, persoanele în robe gri ce muncesc la fiecare adresuţă dintr-un dosar.
Acesta poate fi un strigăt disperat :
Suntem oameni, nu suntem roboţi!
Sau suntem ?!
Un comentariu:
Ce trebuie sa trecem la normele de munca? Acestea constituie anexa la contractul colectiv de munca? Cum trebuie sa procedam?
Raspuns:
In mare, normarea muncii reprezinta o operaţiune de corelare a aşteptarilor angajatorului privind cantitatea şi calitatea muncii ce trebuie depusa de angajator in raport cu posibilitaţile fizice, psihice şi profesionale ale personalului incadrat.
In ceea ce priveşte o modalitatea de definire legala, care sa faca şi obiectul unei reglementari in contractul colectiv de munca, apreciem ca este recomandabil sa utilizaţi prevederile art. 126 din Codul muncii.
Astfel norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operaţiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in condiţiile unor procese tehnologice şi de munca determinate.
Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariaţi.
In funcţie de caracteristicile procesului de producţie se pot stabili
- norme de timp (spre exemplu pentru birouri)
- norme de producţie (pentru personalul productiv)
- norme de personal.
In stabilirea normei de munca veţi ţine cont de urmatorii parametrii:
- timpul productive (negociat contractul in limitele premise de lege);
- timpul pentru intreruperi impuse de desfaşurarea procesului tehnologic ( in funcţie de caracteristicile operaţiunilor desfaşurate, a mijloacelor tehnice utilizate, a corelarii diverselor operaţiunii);
- timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca (pauza de masa, pauze recomandate la numite intervale de activitate pentru asigurarea refacerii fizice/psihice-intelectuale, atât sub aspect calitativ cât şi al sanataţii şi securitaţii in munca).
In ceea ce priveşte modalitatea de reglementare a normelor de munca, urmeaza sa ţineţi cont de numarul de salariaţi ai unitaţii dvs. in masura in care aveţi incadraţi cel puţin 21 de salariaţi aveţi obligaţia iniţierii negocierii CCM la nivel de unitate. in masura in care negocierile se finalizeaza cu incheierea acestui document, al va conţine Anexa privind normele de munca.
In reglementarea normelor proprii de munca, corespuzator specificului activitaţilor din unitate veţi ţine cont şi de prevederile CCM la nivel superior (CCM la nivel de ramura, respective CCM la nivel naţional), neputând sa reglementaţi drepturi la nivel inferior celor stipulate la acele nivele. Cu alte cuvinte cele doua tipuri de contracte sunt doar punctul de plecare pentru reglementarile la nivel de unitate.
SURSA : http://www.legislatiamuncii.ro/index.php?pag=a&aid=1035
Normarea muncii presupune determinarea cât mai exactă a sarcinilor de muncă pentru fiecare lucrător. Prin norma de muncă se înţelege, în general, sarcina ce se stabileşte unui executant (individual sau colectiv) care are calificarea corespunzătoare pentru executarea unei lucrări în anumite condiţii tehnico-organizatorice. Norma de muncă reprezintă detalierea obiectivului general al întreprinderii la nivelul fiecărui loc de muncă.
Mărimea normelor de muncă se fundamentează pe determinări ştiinţifice; ele se revizuiesc periodic, stabilindu-se ca norme medii progresive, la un nivel situat între realizările cele mai bune şi cele mijlocii pentru o anumită activitate. Normele se pot stabili ca norme de timp (timpul fixat pentru executarea unei sarcini de muncă de către un lucrător cu o anumită calificare, în anumite condiţii tehnico-organizatorice), norme de producţie sau desfacere (cantitatea de bunuri sau echivalentul ei valoric, ce trebuie produsă/vândută într-o unitate de timp), norme de personal (numărul de lucrători cu o anumită calificare şi specializare necesar şi alocat unei diviziuni organizatorice din întreprindere sau pentru îndeplinirea anumitor operaţiuni). Normele se stabilesc de către personalul de conducere pe baza rezultatelor studiului muncii, a comparaţiilor cu alte întreprinderi şi a normativelor naţionale sau internaţionale. Normativele sunt mărimi stabilite prin generalizarea rezultatelor unor măsurări ale muncii în cele mai diverse condiţii pe eşantioane reprezentative.
SURSA : http://www.economiaintreprinderii.ro/cap24/s4.htm
WizNormare © - Program pentru normare
WizNormare © este softul ideal pentru normarea angajatilor dvs. in functie de munca depusa, fiecare operatie realizata avand o norma de timp veti putea cunoaste in orice moment daca angajatii dvs. sunt sau nu eficienti.
Vom descrie pe scurt aplicatia :
In baza de date exista cataloage actualizabile pentru sectoarele unitatii, angajatii din cadrul unitatii, grupele de operatii si normele de timp pentru fiecare operatie ce se executa in cadrul unui proces productiv.
Actualizarea datelor se face de catre personalul care coordoneaza diversele procese .
Astfel pentru fiecare angajat in fiecare data se introduc operatiile efectuate dupa care se pot genera liste cu lucrarile efectuate, realizarea normei de timp, incarcarea fiecarui angajat pe o perioada de timp.
La sfarsitul fiecarei luni de lucru datele se arhiveaza si pot fi consultate sau se pot genera situatii pe baza arhivei oricand si pe orice perioada cand doreste acest lucru.
Aplicatia beneficiaza de o interfata prietenoasa fiind usor de utilizat.
Deasemenea firma noastra acorda asistenta si upgrade pentru aplicatia WizNormare la cerere sau pe baza de contract.
La cererea dvs. firma noastra va ofera posibilitatea de a evalua performantele si posibilitatile programului WizNormare, inainte de a cumpara dreptul de folosinta. Aceasta oportunitate de "Incearca inainte de a cumpara" impreuna cu satisfactia clientilor nostrii reprezinta garantia ca acest produs va acopera necesitatile.
SURSA : http://www.wiz-soft.ro/wiznormare.htm
Codul Muncii - Timpul de lucru si timpul de odihna
TITLUL IIITimpul de munca si timpul de odihnaCAPITOLUL ITimpul de muncaSECTIUNEA 1Durata timpului de
munca"Art. 108. - Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia
angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului
colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare." (O.U.G, nr, 55/2006)Art. 109. - (1) Pentru salariatii angajati
cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.(2) in cazul
tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.Art. 110. -
(1) Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua
zile de repaus.(2) in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a
timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.Art. 111. - (1)
Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele
suplimentare.″(2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita
peste 48 de ore pe saptamana, care include si orele suplimentare, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o
perioada de referinta de maxim o luna calendaristica 3 luni calendaristice sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana
(Legea nr. 371/2005).″“(2¹) Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin
contractul colectiv de munca unic la nivel national, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura
de activitate aplicabil, perioade de referinta mai mari de o luna 3 luni, dar care sa nu depaseasca 12 luni (Legea nr.
371/2002).”(2²) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2 si (2¹) nu se iau in calcul durata
concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului indivudual de munca.(3) Prevederile alin. (1) (2) si
(2¹) nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.″ (O.U.G. nr. 65/2005)Art. 112. - (1) Pentru anumite
sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative
specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.(2) Durata zilnica a timpului de munca de
12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.Art. 113. - (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru
inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin
contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern.(2)
Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca.Art. 114. -
Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate la
sediul angajatorului.Art. 115. - (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la
solicitarea salariatului in cauza, daca aceasta posibilitate este prevazuta in contractele colective de munca aplicabile la
nivelul angajatorului sau, in absenta acestora, in regulamentele interne.(2) Programele individualizate de munca
presupun un mod de organizare flexibil a timpului de munca.(3) Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua
perioade: o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care
salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.(4) Programul individualizat de
munca poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor art. 109 si 111.Art. 116. - Angajatorul are obligatia de a tine
evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de
cate ori este solicitat.Modificarile dese de legislatie va dau batai de cap? Aflati cum va poate ajuta externalizarea
serviciilor HR contactandu-ne la (021) 335 39 89 sau info@morgansol.ro!SECTIUNEA 2Munca suplimentaraArt. 117. - (1)
Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 109, este considerata munca
suplimentara.(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora
sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.Art.
118. - ″(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara cu respectarea prevederilor art.
111 sau art. 112, dupa caz.(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 111 sau art.
112, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii
producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.″ (O.U.G. nr. 65/2005)Art. 119. - (1) Munca
suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.(2) in aceste
conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.Art. 120. -
(1) in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 119 alin. (1) in luna
urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei
acesteia.(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in
cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75%
din salariul de baza.Art. 121. - Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.SECTIUNEA 3Munca
de noapteArt. 122. - (1) Munca prestata intre orele 22,00 - 6,00 este considerata munca de noapte."(1¹) Salariatul de
noapte reprezinta, dupa caz:a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de
lucru;b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru." (O.U.G.
nr. 55/2006)"(2) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi,
calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la
repausul saptamanal." (O.U.G. nr. 55/2006)"(2¹) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatii de noapte a caror
activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, stabilite potrivit dispozitiilor legale, nu va depasi 8
ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, in care presteaza munca de noapte." (O.U.G. nr. 55/2006)(3)
Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul
teritorial de munca."Art. 123. - Salariatii de noapte beneficiaza:a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata
normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca
la scaderea salariului de baza;b) fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de
munca de noapte prestata." (O.U.G. nr. 55/2006)"Art. 124. - (1) Salariatii care urmeaza sa desfasoare munca de noapte
http://www.morgansol.ro - Consultanta Resurse Umane - Morgan Sol Romania Fisier PDF Generat la:9 April, 2009, 21:38
in conditiile art. 122 alin. (11) sunt supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea,
periodic." (O.U.G. nr. 55/2006)(2) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc
prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii si familiei.(3)
Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu aceasta vor fi
trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti.Art. 125. - (1) Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta
munca de noapte.(2) Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de
noapte.SECTIUNEA 4Norma de muncaArt. 126. - Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru
efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate
normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate. Norma de munca cuprinde timpul productiv,
timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului
de munca.Art. 127. - Norma de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte
activitati ce se normeaza, sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfera de atributii sau sub
alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati.Art. 128. - Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de
salariati.Art. 129. - ″(1) Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor in vigoare sau,
in cazul in care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator cu acordul sindicatului ori,
dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.(1¹) in cazul unui dezacord cu privire la normele de munca, partile vor apela la
arbitrajul unui tert ales de comun acord.″ (O.U.G. nr. 65/2005)(2) in situatia in care normele de munca nu mai
corespund conditiilor tehnice in care au fost adoptate sau nu asigura un grad complet de ocupare a timpului normal de
munca, acestea vor fi supuse unei reexaminari.(3) Procedura de reexaminare, precum si situatiile concrete in care poate
interveni se stabilesc prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.CAPITOLUL IIRepausuri
periodice"Art. 1291. - Perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca." (O.U.G. nr.
55/2006)SECTIUNEA 1Pauza de masa si repausul zilnicArt. 130. - (1) In cazurile in care durata zilnica a timpului de
munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul
colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.(2) Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de
masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si
jumatate.(3) Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din regulamentul
intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.Art. 131. - (1) Salariatii au dreptul intre doua zile
de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.(2) Prin exceptie, in cazul muncii in schimburi,
acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi."Art. 131¹. - (1) Munca in schimburi reprezinta orice mod de
organizare a programului de lucru, potrivit caruia salariatii se succed unul pe altul la acelasi post de munca, potrivit unui
anumit program, inclusiv program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicand pentru salariat
necesitatea realizarii unei activitati in intervale orare diferite in raport cu o perioada zilnica sau saptamanala, stabilita prin
contractul individual de munca.(2) Salariat in schimburi reprezinta orice salariat al carui program de lucru se inscrie in
cadrul programului de munca in schimburi." (O.U.G. nr. 55/2006)SECTIUNEA 2Repausul saptamanalArt. 132. - (1)
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.(2) in cazul in care repausul in
zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal
poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.(3) in
situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau,
dupa caz, prin contractul individual de munca."(4) in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate
cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului
teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor." (O.U.G. nr. 55/2006)(5)
Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit
art. 120 alin. (2).Art. 133. - (1) in cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea
unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru
inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii,
repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari.(2) Salariatii al
caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (1) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art.
120 alin. (2).SECTIUNEA 3Sarbatorile legaleArt. 134. - (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:- 1 si 2
ianuarie;- prima si a doua zi de Pasti;- 1 mai;- 1 decembrie;- prima si a doua zi de Craciun;- 2 zile pentru fiecare dintre
cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru
persoanele apartinand acestora.(2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.Art. 135. - Prin hotarare a
Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitatile sanitare si pentru cele de alimentatie publica, in
scopul asigurarii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate,
a caror aplicare este obligatorie.Art. 136. - Prevederile art. 134 nu se aplica in locurile de munca in care activitatea nu
poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.Art. 137. - (1) Salariatilor care
lucreaza in unitatile prevazute la art. 135, precum si la locurile de munca prevazute la art. 136 li se asigura compensarea
cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile.(2) in cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere,
salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi
mai mic de 100 % din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.Art. 138. - Prin
contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere.Modificarile dese de legislatie va dau batai de cap?
Aflati cum va poate ajuta externalizarea serviciilor HR contactandu-ne la (021) 335 39 89 sau
info@morgansol.ro!CAPITOLUL IIIConcediileSECTIUNEA 1Concediul de odihna anual si alte concedii ale salariatilorArt.
139. - (1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.(2) Dreptul la concediu de odihna
anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.Art. 140. - (1) Durata minima a concediului de odihna
anual este de 20 de zile lucratoare.(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv
http://www.morgansol.ro - Consultanta Resurse Umane - Morgan Sol Romania Fisier PDF Generat la:9 April, 2009, 21:38
de munca aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intrun
an calendaristic.(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul
colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.(4) Durata concediului de odihna
annual pentru salariatii cu contract individual de muncp cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.
(Abrogat de O.U.G. nr. 65/2005)Art. 141. - (1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.(2) Prin exceptie de la
prevederile alin. (1), efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau
in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.(3) Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la
sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care
aveau dreptul.(4) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii
contractului individual de munca.Art. 142. - Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare,
nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna
suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.Art. 143. - (1) Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei
programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor
salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se
face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.(2) Prin programarile colective se pot stabili perioade de
concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.(3) Prin programare individuala se
poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul,
perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.(4) in cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3)
salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.(5) in cazul in care
programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare
salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt.Art. 144. - Salariatul este
obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres
prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.Art. 145. - ″(1) Pentru
perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat
salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in
contractul individual de munca.(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale
prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de
concediu.″ (O.U.G. nr. 65/2005)(3) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin
5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.Art. 146. - (1) Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea
salariatului, pentru motive obiective.(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta
majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. in acest caz angajatorul are
obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca,
precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.Art. 147. - (1) in cazul
unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de
odihna.(2) Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv
de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.Art. 148. - (1) Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au
dreptul la concedii fara plata.(2) Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau
prin regulamentul intern.SECTIUNEA 2Concediile pentru formare profesionalaArt. 149. - (1) Salariatii au dreptul sa
beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala.(2) Concediile pentru formare profesionala se pot acorda
cu sau fara plata.Art. 150. - (1) Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe
perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.(2) Angajatorul poate respinge solicitarea
salariatului numai cu acordul sindicatului sau, dupa caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor si numai daca absenta
salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii.Art. 151. - (1) Cererea de concediu fara plata pentru formare
profesionala trebuie sa fie inaintata angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia si trebuie sa
precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea
institutiei de formare profesionala.(2) Efectuarea concediului fara plata pentru formare profesionala se poate realiza si
fractionat in cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de invatamant sau
pentru sustinerea examenelor de promovare in anul urmator in cadrul institutiilor de invatamant superior, cu respectarea
conditiilor stabilite la alin. (1).Art. 152. - ″(1) in cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe
cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un
concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore”.
(O.U.G. nr. 65/2005)(2) In situatia prevazuta la alin. (1) indemnizatia de concediu va fi stabilita conform art. 145.(3)
Perioada in care salariatul beneficiaza de concediul platit prevazut la alin. (1) se stabileste de comun acord cu
angajatorul. Cererea de concediu platit pentru formare profesionala va fi inaintata angajatorului in conditiile prevazute la
art. 151 alin. (1).Art. 153. - Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de
odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele
decat salariul.
http://www.morgansol.ro - Consultanta Resurse Umane - Morgan Sol Romania Fisier PDF Generat la:9 April, 2009, 21:38
SURSA :
Drepturi salariale restante. Infiintarea Ordinului Grefierilor
by Viviana Mod - Thursday, 5 February 2009, 09:52 AM
Scrisoare deschisa adresata de Federatia Nationala Sindicala PROJUST Ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti:
"Domnule Ministru,
Luam act cu ingrijorare de deciziile adoptate de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in ceea ce priveste respectarea normelor legale in vigoare, cu referire la plata drepturilor salariale ale personalului auxiliar de specialitate din instantele judecatoresti.
Astfel, am observat la data platii drepturilor salariale aferente lunii decembrie ca nu sunt incluse si drepturile cuvenite pentru orele suplimentare efectuate in luna noiembrie 2008, situatie in raport de care va facem cunoscut ca suntem obligati sa formulam noi actiuni de chemare in judecata a ministerului pe care il coordonati pentru recuperarea acestor sume.
Va facem cunoscut ca:
1. Drepturile banesti cuvenite pentru orele suplimentare efectuate in cursul lunii noiembrie 2008, conform art. 155 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, constituie parte integranta a salariului. Totodata va facem cunoscut ca se incalca si dispozitiile art. 6 din OG nr. 8/2007, astfel cum a fost aprobata si modificata prin Legea nr. 247/2007.
2. Orice motivare avand la baza situatia dezastruoasa a bugetului nu are suport, MJLC avand obligatia de a ne informa asupra unei masuri precum cea adoptata, respectiv refuzul platii unei parti a drepturilor salariale, conform art. 8 coroborat cu art. 19 si art. 39 pct. h din Codul Muncii, sens in care aveati obligatia de a ne anunta despre aceasta si a ne da posibilitatea de a recupera orele suplimentare efectuate; in situatia creata prin neplata acestor drepturi ne aflam in situatia prevazuta de art. 4(1), respectiv, munca fortata, acestea nemaiputand fi recuperate conform dispozitiilor legale.
3. Va facem cunoscut pe aceasta cale ca personalul din instante lucreaza in mod normal peste durata normala de lucru zilnica de 8 ore, ceea ce constituie o alta incalcare a dispozitiilor Codului Muncii, situatia datorandu-se exclusiv volumului mare de activitate, supraincarcarii si aprecierii eronate a structurii si dimensionarii schemei de personal. In ceea ce ne priveste, precizam ca ne indeplinim obligatiile stabilite conform fiselor posturilor chiar in lipsa unei normari a muncii, astfel cum este definita in art. 126 si aplicabila tuturor categoriilor de salariati, conform art. 128; situatie in care ne aflam in afara sferei legale stipulate in art. 109(1), art. 111(1), art. 112(2) din Codul Muncii.
4. Va mai facem cunoscut ca personalul auxiliar de specialitate la unele instante este in imposibilitate de a-si efectua concediul legal de odihna, integral sau fractionat, tot din cauza activitatii incarcate a instantelor si a sarcinilor, situatie fata de care se constata incalcarea dispozitiilor art. 139(2) din Codul Muncii.
5. Ministerul Justitiei incalca oricum dispozitiile Codului Muncii prin neplata drepturilor salariale restante, conform dispozitiilor art. 277 din Codul Muncii si prin emiterea OG nr. 75/2008.
6. Fata de imprejurarea ca la acest moment Contractul Colectiv de Munca negociat de reprezentantii MJ cu Federatia PROJUST nu a fost inca inregistrat in mod legal si avand in vedere ca nu suntem sub imperiul unui alt CCM care sa produca efecte, avem posibilitatea de a urma caile legale pentru declansarea unor actiuni de protest pentu restabilirea unei stari de normalitate. De altfel, acest CCM a devenit caduc si ne gandim serios la posibilitatea de a reveni asupra acordului dat in luna decembrie 2008.
Ca si consecinte imediate, va facem cunoscut ca urmeaza a ne adresa presedintilor de instanta cu cereri privind recuperarea orelor suplimentare efectuate si neachitate, ceea ce va duce la imposibilitatea functionarii instantelor, iar pe termen lung la refuzul de a mai presta munca peste durata programului normal, cu implicatii majore in materie penala si nu numai. Vom aduce si la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii necesitatea modificarii termenelor stabilite prin regulamente pentru intocmirea lucrarilor.
Federatia PROJUST a facut mai multe solicitari de a se intalni cu dvs., la care nu ati raspuns, problemele noastre fiind expuse unui reprezentant desemnat, respectiv, un Secretar de Stat care ne asigura la fiecare intalnire ca va aduce la cunostinta problemele semnalate, rezultatele fiind nule. S-a mai facut o propunere in ceea ce priveste infiintarea ORDINULUI GREFIERILOR, solicitare fata de care nu s-a prezentat o pozitie oficiala.
Neoficial, avem informatia ca este necesar acordul Consiliului Superior al Magistraturii, institutie care incalca chiar norme constitutionale prin atributiile pe care le exercita in raport cu personalul auxiliar de specialitate din instante.
Stefania Teleman
Presedinte Federatia Nationala Sindicala PROJUST
Grefier - Curtea de Apel Bucuresti"
Trimiteți un comentariu